vineri, 17 septembrie 2010
Baciami ancora...
un'impresa impossibile
l'invenzione di un sogno
una vita in un giorno
una tenda al di là della duna
...
Un pianeta in un sasso, l'infinito in un passo
il riflesso di un sole sull'onda di un fiume
son tornate le lucciole a Roma
nei parchi del centro l'estate profuma.
Una mamma, un amante, una figlia
un impegno, una volta una nuvola scura
un magnete sul frigo, un quaderno di appunti
una casa, un aereo che vola.
Baciami ancora...
Baciami ancora...
Tutto il resto è un rumore lontano
una stella che esplode ai confini del cielo.
Baciami ancora...
Baciami ancora...
Voglio stare con te
inseguire con te
tutte le onde del nostro destino.
Una bimba che danza, un cielo, una stanza
una strada, un lavoro, una scuola
un pensiero che sfugge
una luce che sfiora
una fiamma che incendia l'aurora.
Un errore perfetto, un diamante, un difetto
uno strappo che non si ricuce.
Un respiro profondo per non impazzire
una semplice storia d'amore.
Un pirata, un soldato, un dio da tradire
e l'occasione che non hai mai incontrato.
La tua vera natura, la giustizia del mondo
che punisce chi ha le ali e non vola.
Baciami ancora...
Baciami ancora...
Tutto il resto è un rumore lontano
una stella che esplode ai confini del cielo.
Baciami ancora...
Baciami ancora...
Voglio stare con te
invecchiare con te
stare soli io e te sulla luna.
Coincidenze, destino,
un gigante, un bambino
che gioca con l'arco e le frecce
che colpisce e poi scappa
un tesoro, una mappa,
l'amore che detta ogni legge
per provare a vedere
che c'è laggiù in fondo
dove sembra impossibile stare da soli
a guardarsi negli occhi
a riempire gli specchi
con i nostri riflessi migliori
Baciami ancora...
Baciami ancora...
Voglio stare con te
inseguire con te
tutte le onde del nostro destino.
Baciami ancora...
Baciami ancora...
Baciami ancora...
Baciami ancora...
Baciami ancora...
miercuri, 18 august 2010
bored to death...
luni, 29 iunie 2009
duminică, 28 iunie 2009
Lectie de filosofie
Un profesor de filosofie stătea în fata clasei având pe catedră câteva lucruri.
Când ora a început, fără să spună un cuvânt, a luat un borcan mare de maioneză gol, pe care l-a umplut cu mingi de golf. I-a întrebat pe studenti dacă borcanul este plin si acestia au convenit că era.Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de golf. I-a întrebat din nou pe studenti dacă borcanul era plin iar acestia au fost de acord că era.Profesorul a luat după aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan,. Firesc nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenti cum stătea treaba iar acestia au răspuns în cor “pliiin”!
Profesorul a scos de sub catedră două cesti cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de această dată definitiv.Studentii au râs.
“Acum” a spus profesorul după ce hohotele s-au domolit, “as dori să întelegeti că acest borcan reprezintă viata voastră. Mingile de golf reprezintă lucrurile importante pentru voi, familia, copiii,sănătatea, prietenii si pasiunile voastre, si că dacă totul ar fi pierdut în afară de acestea, viata voastră ar fi tot plină.” “Pietricelele sunt celelalte lucruri care contează pentru voi,serviciul, casa, masina, iar nisipul e restul lucrurilor mărunte” “Dacă veti începe cu nisipul,” a continuat el “nu veti mai avea unde să puneti mingile de golf si pietricelele”
“La fel si în viată, dacă îti irosesti tot timpul si energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodată timp pentru lucrurile importante pentru tine.” “Ai, în primul rând grijă de mingile de golf, ele contează cu adevărat. Stabileste-ti prioritătile, restul e doar nisip.” Unul dintre studenti a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele două căni de cafea. Profesorul a zâmbit .”Mă bucur că întrebi asta, ele vor doar să arate că, oricât de plină ar părea viata ta, e loc întotdeauna pentru două căni de cafea, împreună cu un prieten.”